A durat mai bine de un deceniu, dar România are, în sfârșit, buletine electronice funcționale. Nu doar testate, nu doar pilotate, ci produse, livrate și deja în circulație. Cu tot cu cip. Cipul ăla care, în teorie, ar trebui să ne controleze mințile, dar în practică nu face nimic mai invaziv decât cardul bancar pe care îl scoatem din buzunar la fiecare POS.

Am avut nevoie de 13 ani și de o pandemie, plus câteva licitații contestate, plus un Plan Național de Redresare și Reziliență (PNRR) care a venit cu bani și termene-limită. Acum, că proiectul a ieșit din zona SF și a intrat în zona reală, hai să vedem ce este noul act de identitate, ce face pentru noi și cum stă treaba cu „supravegherea totală”.

Ce este cartea electronică de identitate?

Este un card de identitate în format ID-1 (dimensiunea unui card bancar), cu un cip contactless integrat. Cipul nu emite nimic, nu are baterie, nu trimite date prin satelit. Nu e un AirTag, e un smartcard securizat.

Pe el sunt stocate:

• datele de pe fața buletinului (nume, CNP, cetățenie etc.);
• imaginea facială;
• două amprente digitale (pentru cei peste 12 ani);
• certificate digitale pentru autentificare și semnătură electronică calificată (asta e o chestie teribil de importantă, dar o să o discutăm separat).

Datele biometrice sunt șterse din baza de date după emiterea buletinului. Rămân doar în cip, accesibile doar cu acordul tău expres și în condiții stricte de securitate.

Ce poate să facă noul buletin pentru tine?

• Este document de identitate intern – evident.
• Este document de călătorie în UE și alte state care acceptă C.I. românească – cu el poți pleca în city break-uri fără pașaport.
• Te autentifică în relația cu statul – fără dosar cu șină, fără stat la cozi. Acces digital la servicii ANAF, CNAS, primărie, declarații fiscale. Fără username, fără parolă, ci doar cu unul din cele două certificate digitale stocate pe cip.
• Semnează electronic documente – fără să mai cauți un furnizor de semnătură digitală. O ai în buletin, și e recunoscută legal (deși - din câte știu - momentan nu au fost operaționalizate servicii care să permită folosirea online a autentificării cu certificatul de pe document sau a semnăturii calificate și nici nu există un middleware oficial singurul middleware oficial e vai de capul lui: IDPLUGMANAGER pentru Windows ). Și, ca să fie treaba treabă, CEI-urile eliberate în programul-pilot din Cluj nu sunt compatibile cu middleware-ul acesta (probabil sunt pe un alt tip de suport decît cel oferit de IDEMIA, deci sunt incompatibile cu aplicația oficială de pe site-ul MAI). MAI sugerează să reînnoiești buletinul din pilotul Cluj, dacă vrei să-l folosești pentru semnătură electronică, reînnoirea acestuia fiind de asemenea gratuită.
• Poți să cumperi bere sau orice formă de alcool din State - noua carte de identitate are data nașterii pe ea, deci nu mai trebuie să înveți casierii cum să decodeze “date of birth” din CNP.

Dar securitatea?

Cartea electronică de identitate respectă aceleași standarde ca pașaportul biometric. Doar că e mai mică și mai deșteaptă. Iată ce are:

• Cip criptat, inaccesibil fără chei speciale;
• Protecție împotriva copierii (diverse layere de criptare și autentificare);
• Elemente vizuale greu de reprodus: microtext, imagine fantomă, efecte optice vizibile UV, fundaluri muzicale (da, note muzicale imprimate în microdesign, dar care nu conțin vreo partitură utilizabilă):

Fa♯5 ┤ ●
 Fa5 ┤ ●
 Mi5 ┤ ●
Re♯5 ┤ ●
 Re5 ┤ ●
Do♯5 ┤ ●
 Do5 ┤ ●
 Si4 ┤ ●
La♯4 ┤ ●
 La4 ┤ ●
Sol♯4┤ ●
Sol4 ┤ ●
Fa♯4 ┤ ●
 Mi4 ┤ ●

• Date biometrice protejate conform GDPR;
• Cod CAN (Card Access Number) și PIN pentru autentificare controlată.

Cine se teme de cip?

Majoritatea românilor. Dar doar când cipul nu vine la pachet cu bani. Cardurile Revolut, cardul ăla bun de la IFN cu dobândă 600%, Apple Pay – toate sunt acceptate fără suspiciuni. Dar când vine vorba de buletinul electronic sau de pașaport, lucrurile se complică. „Vine statul să ne ia amprentele” ca să ne urmărească cum mergem de la Amanet la Superbet și înapoi.

Realitatea? Dacă folosești un smartphone, ai deja mai multă tehnologie biometrică pe tine decât stochează buletinul. Dar diferența e că în cazul CEI ai opțiunea să nu-l iei: statul încă îți dă voie să comanzi un buletin simplu, fără cip. Asta e mai mult decât oferă alte țări europene.

Ce urmează?

Începând cu mai 2025, CEI va deveni obligatoriu treptat, în funcție de expirarea actualelor cărți de identitate. Până atunci, îl poți solicita voluntar. Primești un buletin care face mai mult, stochează mai puțin decât crezi și care în viitor îți va reduce interacțiunea cu ghișeul la zero.

Dacă vrei să faci pasul, programările se fac online pe HUB-ul MAI, doar că în prezent sunt mult mai multe cereri de procesat decât are MAI capacitate să programeze. În București, nu există nici un loc pentru programare pentru următoarele 90 de zile.