Rest în boală
Azi am fost la farmacie. Nu sunt bolnav, doar i-am cumpărat Loredanei nişte Fervex. Şi farmaciile duc lipsa mărunţişului, dacă monedele de 10 şi 50 de bani (clasicii o mie, respectiv cinci mii) pot fi numite marunţiş. Mă rog, cum stăteam acolo cu suta de mii în mînă, farmacista mă anunţă că cele 4 Fervexuri fac exact patruş’cinci de mii.
Îi întind cuminte banii, să nu se răzgîndească (nu ştiu de ce aveam impresia că Fervexul e mult mai scump). Bineînţeles că nu avea rest şi după îndelungi scotociri prin casa de marcat găseşte o bancnotă de cinci şi două monede de 20 de bani, după care mă întreabă: “Să vă dau un plasture de trei mii, cine ştie, poate vă tăiaţi…“.
Mai trec şi mîine pe la farmacie. Tot după Fervex. Poate mîine îmi dă de rest medicamente anti-HIV. Cine ştie cînd îmi vor trebui, nu?
P.S.: La ieşire, bătrîna farmacistă mi-a urat “însănătoşire grabnică” (vezi doamne, de parcă ar fi în interesul ei). Mi-am adus aminte de un salut de-al lui Alex Gavril (n-are blog, no link) din timpul liceului: “Trăiţi-ar mă-ta!“.
